Birou traduceri legalizate in limba franceza

Am un prieten tunisian care a terminat Politehnica. A trebuit sa plece de urgenta in Tunisia inainte sa apuce sa isi rezolve problemele cu actele de absolvire. Nestiind in ce ma bag, am facut prostia sa ii promit ca o sa ma ocup eu de ele urmand sa i le trimit apoi prin DHL. Mi-a facut o procura sa ma pot ocupa de acte si mi-a lasat bani. Mi-au trebuit 2 zile doar ca sa dau telefoane si sa aflu care sunt pasii care trebuie urmati. Actele pe care trebuia sa le rezolv sunt diploma d elicenta, suplimentul diplomei si o adeverinta. In primul rand a trebuit sa obtin pe actele originale o viza la Centrul Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Studiilor din cadrul  Ministerului Educaţiei, apoi apostilarea actelor la prefectura, apoi viza la Ministerul afacerilor externe care s aconfirme autencitatea vizei de la CNRED. Drumuri, cozi, nervi, taxe de platit. Dar nu se opreste aici. A urmat traducerea actelor, asadar a trebuit sa caut un birou de traduceri legalizate in limba franceza. Actele au fost traduse si apoi duse la notar pentru legalizare, apoi la camera notarilor pentru supralegalizare, apoi din nou la MAE si ultimul pas la Ambasada Tunisiei. Din nou drumuri, nervi, taxe peste taxe, o nebunie.

Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment corespunde unui fenomen strucural al activităţii întreprinderii datorat repetitivităţii ciclului de exploatare. Derularea unui ciclu de exploatare (achiziţie, producţie, comercializare) presupune în general pentru întreprindere un necessar de fonduri la nivelul achiziţiilor, cheltuielilor de fabricaţie şi la nivelul cheltuielilor de comercializare. În sfârşit stocurile de materii prime vor fi transformate în încasări după parcurgerea periodei de stocaj în cadrul careia materiile prime devin: stocuri de materiale, producţie în curs de fabricaţie, stocuri de produse finite şi în final creanţe clienţi. Încasările aferente producţiei nu vor fi realizate efectiv imediat după derularea etapelor de stocare ci şi în funcţie de termenele de plată acordate clienţilor.

Deci necesarul de fond de rulment exprimă un decalaj între fluxuri şi se determină ca diferenţă între utilizări şi resurse, diferenţă ce corespunde acelei părţi necesare pentru ciclul de exploatare care nu a fost finanţată de resursele generate de acest ciclu si trebuie acoperită de finanţări complementare (fond de rulment sau credite bancare pe termen scurt)⁷.

Optica financiară prezintă necessarul de fond de rulment ca şi un element cu natură de activ fiind reprezentat de acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment:

NFR = Active circulante–Disponibilităţi–Investiţii financiare – Obligaţii pe termen scurt

FRNG

Fondul de rulment înregistrează modificări datorită variaţiei posturilor de activ, respectiv de pasiv implicate în determinarea lui. Studiul acestor variaţii prezintă interes în analiză deoarece permite cunoaşterea politicii economice a întreprinderii şi mai ales a celei financiare.

Astfel, creşterea FRNG se poate realiza prin două metode şi anume: §  sporirea resurselor stabile prin: creşterea aportului asociaţilor în numerar sau în natură, creşterea rezultatului exerciţiului, respectiv a rezultatului afectat rezervelor şi rezultatului reportat, obţinerea de subvenţii, creşterea amortizărilor şi a provizioanelor, creşterea datoriilor

financiare prin emisiuni de obligaţiuni sau prin contractarea de noi împrumuturi pe termen lung sau prin majorarea activelor ciclice deci a activelor circulante;

§ reducerea activelor imobilizate nu reprezintă un scop în sine pentru că ea are implicaţii directe asupra capacităţii productive şi a volumului de activitate al întreprinderii, respectiv prin diminuarea datoriilor de funcţionare.

Reducerea FRNG poate fi determinată de: §  scăderea resurselor stabile prin: distribuirea de dividende, înregistrarea unor pierderi, reintegrarea subvenţ iilor pentru invest iţ ii, anularea provizioanelor, scăderea amortizărilor, rambursarea datoriilor, respectiv prin diminuarea activelor ciclice etc. §  creşterea activelor imobilizate brute sau a datoriilor de funcţionare.

În concluzie fondul de rulment este o necesitate pentru majoritatea întreprinderilor, constituind o marjă de securitate pentru întreprindere şi pentru creditorii săi, o premisă a asigurării independenţei financiare faţă de terţi.

Activ si pasiv

Sunt incluse în activ şi în pasiv activele deţinute în leasing operaţional, locaţie de gestiune

sau închiriate;

§    Se face distincţia între activele ciclice de exploatare şi în afara exploatării;

§    Sursele ciclice se împart în surse ciclice de exploatare şi surse ciclice din afara exploatării;

§    Efectele scontate şi neajunse la scadenţă majorează în activ creanţele din exploatare şi în

pasiv creditele pe termen scurt;

§    Amortizarea şi provizioanele se înregistrează în pasivul bilanţului funcţional la resurse

stabile.

Scopul determinării bilanţului funcţional constă în determinarea fondului de rulment net global, aşa cum este prezentat în majoritatea lucrărilor de referinţă. Resursele utilizate pentru finanţarea activelor trebuie să rămână în întreprindere pentru o perioadă de timp cel puţin egală cu durata lor de viaţă. După această regulă, resursele stabile servesc la finanţarea activelor aciclice stabile, în timp ce datoriile finanţează activele ciclice. În practică nu există o simetrie între datoriile exigibile şi activele lichide. De aceea, din motive de securitate financiară, resursele stabile brute ale unei întreprinderi servesc la finanţarea activelor stabile, durabile, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru finanţarea unor nevoi ciclice legate de exploatare⁶. Menţionăm că în cadrul bilanţului funcţional activele circulante se regăsesc la activele ciclice care sunt împărţite între active ciclice din exploatare şi din afara exploatării.

Fondul de rulment funcţional poate fi definit ca fiind acea parte a resurselor aciclice alocată pentru finanţarea activelor ciclice şi determinat prin una din modalităţile următoare:

·     pornind de la pasiv:

FRNG = Resurse stabile (Capital propriu + Rezultatul exerciţiului + Rezerve + Resurse împrumutate stabile) – Active stabile (Active aciclice stabile)

·     pornind de la activ:

FRNG = Active ciclice (Active ciclice de exploatare + Active ciclice din afara exploatării + Trezoreria de activ)– Datorii de funcţionare (Resurse ciclice aferente exploatării + Resurse ciclice în afara exploatării + Trezoreria de pasiv)

Optica functionala

Optica funcţională. Pentru a realiza o prezentare a principalilor indicatori obţinuţi prin intermediul opticii funcţionale este necesară in mod indiscutabil prezentarea bilanţului funcţional şi a modalităţii de obţinere a acestuia. Bilanţul este un document fundamental în ceea ce priveşte gestiunea în măsura în care permite cunoaşterea detaliată a patrimoniului unei întreprinderi. Bilanţul funcţional se stabileşte pe baza bilanţului contabil şi reprezintă o imagine retratată a acestuia în cadrul căruia posturile bilanţiere sunt clasificate conform unei optici diferite, aceea a funcţiunii conturilor⁴. Ordonarea posturilor bilanţiere se realizează stabilind aparteneţa acestora la unul dintre ciclurile de funcţionare şi anume: ciclul de investiţii, ciclul de exploatare şi ciclul de finanţare.

Imaginea bilanţului funcţional se prezintă astfel:

ACTIV	PASIV
I. Active stabile (aciclice) (AS)	I. Surse stabile (aciclice) (SS)
II. Active ciclice aferente exploatării (ACE)	II. Surse ciclice de exploatare (SCE)
III.Active ciclice din afara exploatării (ACAE)	III. Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)
IV. Trezorerie de activ (TA)	IV. Trezorerie de pasiv (TP)

În scopul realizării bilanţului funcţional se au în vedere următoarele retratări⁵: Activele sunt înregistrate la valoarea lor brută;